Pe podea sunt frimituri de cuvinte
Spuse de fantome ce miros a
Noi, ieri, vag, plagiator.
Umbre se rotesc fără veșminte
Prin camere mânjite de-amintire
Vin, ruj, dans ispititor.
Perna mea începe iar să uite
Ce formă i-au lăsat visele-n dungă,
Duş, cafea, trafic necruţător.
Pauze de câteva minute,
Vorbe aruncate la-ntâmplare,
Fum, job, bârfă, viitor.
Într-o paralelă lume, o umbrelă
Se-apleacă-ncet peste-un şezlong,
Strecurând lumină dintr-o zi senină,
Când apa clocoteşte-n bong...
Viaţa flutură batiste pe peroane,
Dar vagoanele sunt pline de cuşete.
Cuib, ţel, vise, Pavlov Ivan.
Zilele-mi sunt pline de slogane,
Nopţile de întrebări stupide -
Când? Cum? Cine? Simultan.
Nu mă pot feri de-alienare,
Zilnic fac grimase în oglindă -
Râd, plâng, tremur, măscărici.
Şi creditele-mi ţipă-n buzunare,
Îmi las timpanele mereu la uşă,
N-am, n-ai, nu e, nu-s aici...
Un album surprinzător de la cap la coadă. Piesa preferată "Indigo". Pentru versuri, pentru acompaniamentul de pian, și tot soiul de alte instrumente. "Dizolvați între vieți, fără piese de schimb/ într-o mereu mai acută criză de timp", muzica asta îți face ziua frumoasă. . ivonitza
San Francisco singer-songwriter and trumpeter Max Daniel gilds straight-shooting pop hooks with orchestral splendor and wry lyricism. Bandcamp New & Notable Aug 26, 2020